În societatea modernă, 40% dintre decese sunt cauzate de consecințele pe termen lung ale imposibilității de a rezista tentațiilor.
Cu toții ne dorim lucruri care nu ne trebuie. Toată lumea are pofte. Diferă însă frecvența și intensitatea dorințelor, cât de mult sunt în dezacord cu obiectivele noastre și cum reușim să le facem față. Diferă de la persoană la persoană și de la dorință la dorință.
Autocontrolul este ”cea mai mare putere a omului”. A spus-o Roy Baumeister, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință care a avansat cercetarea asupra mecanismelor voinței. Are un studiu de referință care prezintă o hartă a dorințelor din timpul zilei. Astfel, dorințele noastre sunt foarte diverse: alcool și tutun (surprinzător, sunt mai puțin intense), consum media (social media, TV), cheltuieli, muncă, mâncare, distracție / timp liber, igienă, sport, contact social, sex și somn (ultimele două fiind cele mai puternice). Cu cât ne controlăm mai mult în timpul zilei să rezistăm dorințelor, cu atât mai mult probabilitatea de a ceda spre finalul zilei este mai mare.
Trei tehnici de a rezista tentațiilor.
1/ Adoptăm obiceiuri bune. Obiceiurile sănătoase sunt mult mai eficiente în gestionarea tentațiilor vs tendința de a ne baza pe autocontrolul de moment. Cu cât ne concentrăm mai mult să ne construim obiceiuri sănătoase, cu atât vom rezista mai bine tentațiilor. Frecvent spun: concentrează-te pe ce poți aduce bun în dieta ta, decât pe ce să tai sau pe restricții. Acestea creează un mindset legat de lipsă, frustrare, pofte.
De exemplu, eu fac sport (construiesc obicei bun) și prefer să îmi construiesc mesele pornind de la proteine (controlez tentațiile mai ușor). Obiceiul meu bun îmi conturează mesele, determinându-mă să aleg mai degrabă mazăre, în loc de cartofi prăjiți.
2/ Nu ne expunem tentațiilor. Cei care rezistă cel mai bine tentațiilor sunt, de fapt, cei care nu au parte de tentații. Mediul acestora este astfel construit încât să nu fie nevoiți să cedeze. Astfel, ei iau decizia de a nu răspunde dorințelor înainte ca acestea să apară.
De altfel, una dintre primele tehnici pentru schimbarea obiceiurilor ce țin de alimentație este controlul mediului: ce fel de alimente am în casă. Ce am în congelator, pizza semipreparată sau mix de legume? Ce văd când deschid frigiderul, telemea grasă sau perle de brânză cu 2% grăsime? Când vin acasă, după o zi stresantă, voi mânca ce am la îndemână. Cu siguranță, obosită fiind, nu mai am resurse să iau o decizie rațională, în linie cu obiectivele mele.
3/ Ne gândim la obiectivul pe termen lung. Este o strategie care funcționează când vine vorba de mâncat, băut, sport. Ne amintim de ce e bine să rezistăm tentațiilor de moment și unde vrem să ajungem. Ne rememorăm obiectivul pe termen lung – de ex. vreau să slăbesc/ fac mișcare etc pentru că sănătatea mea este importantă pentru longevitate și îmi doresc să fiu alături de copilul meu cât mai mult timp. Sau: vreau să am agilitate în mișcări pentru că vreau să nu mă simt limitat(ă) în activitățile mele zilnice.
În următorul articol vorbim despre distanțarea psihologică, implementarea intenției, mindfulness.
Surse- studii [PMID 25643222, 22547657, 17881753, 33128774]
Text preluat din newsletterul meu săptămânal, 3XBetter. Abonează-te și primești în fiecare marți informații și sfaturi despre cum să performezi mai bine fizic și mental.
Photo by cottonbro studio on Pexels.com
Citește partea a doua a materialului
