În anii ’80, a apărut în Japonia conceptul shinrin yoku – baia printre copaci/ baia de pădure -, promovat de autoritățile locale și studiat pentru beneficiile terapeutice, inițial de cercetătorul japonez Yoshifumi Miyazaki.
Petrecerea timpului în pădure este benefică fizic și mental, indiferent dacă este vorba despre o excursie de o zi, de o vacanță sau de o ieșire la prânz în parc. Efectele terapeutice sunt multiple [studii: PMID 19568839, PMID 36328581, PMID 31787069, PMID 4444188]:
- sprijină sistemul imunitar (crește numărul celulor NK – natural killers, cu rol de prevenție în cancer) – efect care se resimte până la o lună după două nopți petrecute în natură.
- sprijină funcționarea sistemului cardiovascular, putând reduce tensiunea arterială
- sprijină funcționarea sistemului respirator, cu efect potențial asupra alergiilor.
- rol în reducerea depresiei, anxietății, stresului
- somn mai bun
- crește relaxarea mentală, cu rol în calmarea ADD si ADHD
- generează emoții pozitive – cum ar fi uimirea (efectul wow!), care este asociată sentimentelor de mulțumire, compasiune, generozitate, wellbeing în general.
Numeroasele studii despre shinrin yoku arată că activitățile imersive în natură pot îmbunătăți semnificativ sănătatea fizică și psihică.
Două teorii interesante.
Prima, este legată de efectul menționat anterior: îmbunătățirea sistemului imunitar și creșterea numărului celulelor NK. În păduri, compoziția chimică este benefică (vs aerul poluat din oraș), pentru că plantele și copacii emit compuși organici volatili numiți fitoncide. Aceștia au rol antimicrobian și insecticid, pentru a proteja copacii de germeni și paraziți. Ajută și la comunicarea dintre copaci (își pot semnala pericolele). De exemplu, antilopele kudu au la dispoziție un interval de timp foarte scurt în care să consume frunze de acacia, până când copacii încep să emită fitoncide pentru a anunța pericolul, declanșând eliberarea de substanțe toxice (tanin) în frunze.
Este posibil ca, dat fiind timpul îndelungat petrecut în natură de omul vânător-culegător, sistemul imunitar al omului să se fi conectat la sistemul imunitar al plantelor și copacilor, evoluând împreună.
O altă teorie aparține cercetătorului Roger Ulrich. Acesta consideră că nivelul de stres este crescut în mediul urban, pentru că este foarte solicitant vizual, cu multe elemente artificiale și o complexitate care ne captează atenția continuu. Natura, în schimb, ne este familiară și ne este la îndemână să ne odihnim privirea privind în jur. Patternurile din natură ne sunt extrem de familaire.
Se pare că în natură nu avem tendința de a procesa in loop gânduri și emoții negative (apropos și de punctul anterior).
Un efect benefic de reducere a stresului îl pot avea și o simplă privire pe geam, spre un petic de natură, sau direcționarea atenției spre un tablou în care predomină culoarea verde.
Dacă nu avem posiblitatea să mergem pe munte, putem să ieșim mai des în parc. Cu toate acestea, plimbarea prin pădure ar trebui preferată, pentru beneficiile multiple.
Text preluat din newsletterul meu săptămânal, 3XBetter. Abonează-te și primești în fiecare marți informații și sfaturi despre cum să performezi mai bine fizic și mental.
Photo by Sebastian Unrau on Unsplash
