Să lăsăm mintea să zboare, dar nu oricât și oriunde.
Arhimede a rostit celebra frază ”Eureka!”, realizând că un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de către corp. A avut această revelație în timp ce făcea baie. Se spune că a ieșit din cadă și alerga gol pe străzile din Siracusa strigând ”Eureka!”.
Newton a fost inspirat să formuleze teoria gravitației stând sub un măr și reflectând la căderea fructului. Ca fapt divers, copacul sub care a stat Newton (posibil) poate fi vizitat într-o livadă a conacului Woolsthorpe din Marea Britanie, locul în care a copilărit.
Cele mai bune idei ne vin când facem duș sau când alergăm sau când ne lăsăm mintea să zboare. Nu întâmplător.
Există trei rețele importante în creier: central executive network (CEN), default mode network (DMN) și salience network (SAL), numite tri-network.
- Central executive network este activată când suntem implicați în taskuri cognitive – rezolvăm probleme complexe, ne ajustăm diverse activități la context, luăm decizii.
- Default mode network este legată de procese interne. Implică mai multe regiuni ale creierului, responsabile de emoții, de ceea ce simțim la nivel individual, de amintiri, sistem propriu de valori, moralitate, judecăți de valoare și credințe, spiritualitate, înțelegerea lumii în general, cum credem că ar trebui să funcționeze lumea, ce am învățat din relațiile cu mediul, gânduri despre trecut și cum ne ajută să ne gândim la viitor, procesul de rumegare a gândurilor (când ceva ne frământă și procesăm iar și iar, cu emoție), imaginarea unor scenarii.
DMN se activează când gândim despre noi, când visăm, când ne lăsăm mintea să zboare. Mai exact când nu dăm atenție stimulilor externi. De exemplu, când discutăm cu o persoană și la un moment dat mintea noastră a luat-o din loc, se activează DMN. - Salience network ne ajută să ne mutăm de la gândirea de tip task oriented (cu activitate în CEN), la gândirea de tip default mode, printr-un mecanism complex, care prioritizează ce e important pentru noi la un moment dat. Atunci când conducem, se întâmplă ca mintea să fie în altă parte (de obicei la ceva legat de trecut sau de viitor) și să fim pe pilot automat. Dacă se se întâmplă ceva neprevăzut în trafic, salience network face switch-ul de la un mod de gândire la altul.
La persoanele creative, toate aceste trei zone sunt angajate în procesul cognitiv. Mintea trece de la ideile generate de default mode network, prin imaginație, gândire spontantă, la selecția făcută de DMN, stabilind prioritățile, și apoi de CEN, pentru a alege ideile viabile. Angajarea acestor sisteme care nu funcționează împreună, dar foarte fluent conectate, favorizează creativitatea.
De exemplu, la persoanele cu schizofrenie, depresie și anxietate, Alzheimer, ADD/ ADHD, rețeaua default mode nu funcționează corespunzător. Se înregistrează anomalii legate de integrarea cu celelate sisteme, de conectivitate, de funcțiile psihologice deservite de regiunile specifice ale creierului. Aceste anomalii sunt o consecință a activității prea intense sau prea scăzute a DMN.
Cum ne antrenăm conectivitatea dintre cele trei rețele.
Numeroase cercetări arată un efect benefic, indiscutabil, al meditației de tip mindfulness, dar și al mișcării (exerciții aerobice, yoga asociată cu meditația). În meditația cu focus pe mindfulness ne concentrăm pe ce simțim și trăim în momentul respectiv, fără a interpreta în vreun fel. Gândurile, senzațiile sunt ca niște frunze care cad pe apă sau ca niște nori care trec pe cer.
- Să reținem că activarea DMN e importantă, să nu fugim de momentele de visare, de reflecție.
- Să ne luăm uneori pauze și să lăsăm gândurile libere. E o ocazie să fim mai creativi, să generăm idei interesante.
- Să avem grijă să limităm momentele în care visăm aiurea când e nevoie să ne concentrăm la un proces cognitiv (dacă avem tendința de a o face, probabil taskul e prea plictisitor sau ne depășește și atunci salience network reprioritizează ce avem de făcut și face switch către DMN).
- Să nu cădem în capcana de a pierde prea mult timp activând DMN fiind anxioși legat de viitor sau preocupați excesiv de trecut.
Un studiu despre fericire arăta ca aproximativ jumătate din timp gândurile noastre nu sunt legate de ceea ce facem. Așa cum sumarizează autorii, mintea umană este o minte care rătăcește, iar o minte care rătăcește este o minte nefericită. Aș nuanța – o minte care rătăcește în exces.
Se pare că atunci când gândurile și acțiunile noastre sunt aliniate ne simțim cel mai bine.
Text preluat din newsletterul meu săptămânal, 3XBetter. Abonează-te și primești în fiecare marți informații și sfaturi despre cum să performezi mai bine fizic și mental.
Photo by Toomas Tartes on Unsplash
