Puterea placebo
Foarte mult timp s-a crezut că dacă un medicament este testat vs placebo și placebo a produs efecte similare sau aproape similare, atunci medicamentul nu este eficient.
Cercetările arată însă că dacă placebo funcționează, poate fi un efect în plus ce poate apărea pe lângă intervenția substanței active din medicament.
De exemplu, sunt numeroase studii în care au fost incluse persoane cărora li s-a administrat un stimulent de dopamină vs placebo, medicamente de astm vs placebo, medicamente pentru migrene vs placebo, tratament specific durerii de osteoartrită la genunchi vs placebo. Atât persoanele care au primit medicație, cât și cele cu placebo au simțit ameliorarea simptomelor / disconfortului.
Cercetătorii sunt de părere că este vorba despre asocierile pe care le facem în creier legat de ideea de a lua medicație, imaginea medicamentului, ritualul în sine (mai ales dacă se întâmplă la spital) și de așteptările pe care le avem legat de tratament. Chiar și când știm, pentru că ni se spune, că luăm o substanță înlocuitoare (apă cu sare, pastile cu zahăr) tot simțim efecte de amelioare, indusee de ieea de tratament în sine.
Ce să reținem. Placebo nu este un panaceu omnipotent, nu vindecă tot și nu are același efect la toată lumea. Așadar, să nu ne așteptăm că ar putea trata afecțiuni ca astm, cancer etc. Dar poate ameliora disconfortul în cazul chimioterapiei, astmului, colonului iritabil, anxietății, depresiei, diverselor tipuri de durere (cap, spate), afecțiunilor dermatologice.
O injecție funcționează mai bine decât o pastilă, o capsulă – mai bine decât un comprimat, o pastilă roșie, mai bine decât una albastră (cea albastră performează, în schimb, mai bine la somn).
Un caz de supradoză cu placebo
Există un caz documentat, ce datează din 2007. Un tânăr de 26 de ani s-a certat cu prietena lui și a încercat să se sinucidă, luând 29 de pastile dintr-un medicament antidepresiv, pe care îl testa, ca subiect, în cadrul unei cercetări. Când a ajuns la spital era într-o stare foarte proastă: tremura tare, cu respirația accelerată. Avea puls 110 și tensiunea foarte mică, 80/40, astfel că a fost pus imediat pe perfuzii.
Timp de 4 ore i s-au administrat perfuzii, iar tensiunea abia a crescut la 100/62, iar pulsul a rămas ridicat, la 106. Personalul medical încerca să afle ce medicamente luase, să înțeleagă cum să intervină. A luat legătura cu medicul care conducea studiul științific. Acesta le-a explicat că pacientul era în grupul care primea tratament cu placebo și pastilele erau, de fapt, un fel de bomboane dulci.
Efectul pe care l-a resimțit tânărul e de fapt nocebo – simptome nedorite care apar în urma administrării unei substanțe inofensive, despre care se crede că este medicament. Placebo era în studiu, nocebo a devenit ulterior, când a decis să ia 29 de pastile.
După 15 minute de la aflarea informației, tensiunea s-a stabilizat la 126/80, iar pulsul a revenit la normal, la 80.
Sportul este tot un placebo?
Așa cum medicamentele pot ameliora durerea, se pare că și stilul de viață sănătos are efect de placebo. De exemplu, poate că nu mă mai doare stomacul de când mănânc cu atenție, dar și pentru că eu cred că ar trebui să nu mă mai doară stomacul.
La Stanford, Laboratorul Mind & Body este condus de doctor psiholog Alia Crum, o prezență minionă, aparent firavă, dar, de fapt, mai puternică decât pare, fiind sportivă de elită de triatlon și jucătoare de hockey pe gheață.
Într-o zi, unul dintre mentorii ei, dr. Ellen Langer, a întrebat-o: ”Știi că mișcarea fizică e de fapt placebo, nu?”. I-a încolțit ideea de a studia dacă suntem mai puternici pentru că facem sport sau suntem mai puternici și pentru că ne așteptăm să fim așa, pentru că facem sport.
Așa a apărut ideea unuia dintre cele mai celebre studii asupra puterii minții. Alia Crum a recrutat 88 de menajere de hotel pe care le-a împărțit în două grupuri. O parte dintre ele au primit informații că prin activitatea lor de zi cu zi fac mișcare, atingând lejer limitele estimate pentru a avea un stil de viașă sănătos. De exemplu, curățând baia, ard 60 de calorii în 15 minute.
Schimbarea de percepție a schimbat realitatea. După 4 săptămâni, femeile expuse la mesajul legat de mișcarea fizică, deși și-au păstrat stilul de viață, au slăbit, proporția talie – șolduri s-a redus și tensiunea sistolică a scăzut, în medie, cu 10 puncte.
Rezultatele susțin ipoteza că exercițiul are impact asupra sănătății parțial sau complet și datorită efectului placebo, a fost concluzia studiului.
Crum este de părere că efectul a ceva este rezultatul a ceea ce facem, conjugat cu ceea ce credem despre ce facem.
Ellen Langer, prima profesoară cu o catedră permanentă de psihologie la Harvard, considerată promotoarea de bază a conceputului mindfulness și mentorul Aliei Crum, este de părere că ”mintea umană are, foarte probabil, limite, doar că nu știm încă unde sunt aceste limite”.
Text preluat din newsletterul meu săptămânal, 3XBetter. Abonează-te și primești în fiecare marți informații și sfaturi despre cum să performezi mai bine fizic și mental.
